– Înainte de a prezenta felul de cugetare al oamenilor, cu privirea la mereu anunţatul, apropiatul sfârşit al Lumii, încă, cu o îngrijorare tot mai mare chiar poate alarmantă, datorită căreia se creează chiar o stare de psihoză, de descurajare a persoanelor slabe psihic şi duhovnicesc, iată eu, duhovnicul, vă întreb pe toţi, pentru a vă face realişti, care este important pentru mine, omul, muritor şi păcătos, pentru care trebuie să mă pregătesc, cum zice Evanghelia şi de care depinde salvarea, mântuirea mea? Sfârşitul Lumii sau al meu personal?
Vedeţi, deci, că ADEVĂRUL cel ADEVĂRAT se aruncă în ochi? Căci dacă sfârşitul meu personal, individual, survine pe neaşteptate, în orice moment în orice ceas şi mă găseşte nepregătit moraliceşte, nespovedit, neiertat de păcate şi nepocăit, eu nu mai am nici o nădejde de mântuire şi ajung deci inevitabil la osândă, păcălit de satana cu falsa alarmă şi îngrijorare şi preocupare de sfârşitul Lumii.
Acum să cercetăm noi cele nevăzute şi să vedem ce se ascunde în dosul acestei giji aparente, ce pluteşte în aer şi cine o aduce ca să ne fure atenţia, grija şi preucuparea şi cine ne aduce falsa teamă că vine sfârşitul lumii?
Eu nu vă dau mură în gură, ca la copii, ci vă dau o bază realistă, solidă, adevărată, cu caracter luminător, dar şi educativ-moral.
La această întrebare pe care oamenii, neintenţionat, au pus-o chiar Domnului HRISTOS, El a răspuns clar şi categoric că „NIMENI NU ŞTIE, NICI CHIAR FIUL OMULUI”, că va veni CA UN FUR – HOŢ – PE NEPREGĂTITE, PE NEŞTIUTE” ca POTOPUL LUI NOE!
Dar, în schimb, noi păcătoţii, ştim cu certitudine alte MĂRTURII TOT EVANGHELICE, LĂMURITOARE ŞI AVERTIZATOARE.
De aceea trebuie să fiţi tot timpul pregătiţi, adică nu numai spovediţi şi împărtăşiţi, ci şi cu roadele de Pocăinţă, ca pruncii: dragoste, nevinovăţie, răbdare, dăruire şi celelalte, deoarece nu ştim cînd va veni sfârşitul nostru, adică moartea noastră, ca să ne găsească nepregătiţi. Iată deci, clar că sfârşitul Lumii nu ne ajută cu nimic, ci dimpotrivă, este o manevră vicleană, o alarmă falsă, o păcăleală a lui satana, ca şi O.Z.N., ca să ne deruteze, să ne amăgească cu false teme şi discuţii şi astfel să ne ocupe timpul, şi atenţia şi cugetarea şi deci să ne abată de la cea mai importantă şi grabnică grijă şi preocupare, pregătirea noastră creştinească-ortodoxă de Pocăinţă, de mântuire a sufletului, în vederea venirii oricând a inevitabilului sfârşit.
Eu aşa numesc acestă manevră duhovnicească a lui satana, ca o diversiune militară, când inamicul vrea să te deruteze, trage cu tunul într-o parte, dar el, vicleanul, te atacă din altă parte.
Dar mai avem încă o cugetare călăuzitoare, de natură logică, realistă, că zicem aşa, din moment ce noi nu putem afla sfârşitul Lumii şi nici nu putem să-l schimbam, ce rost mai are să ne preocupăm de el, dacă noi suntem pregătiţi pentru orice sfârşit şi cel personal şi cel al Lumii?
De aici rezultă clar că nu avem nici un motiv temeinic să ne îngrijorăm, să ne alarmăm, să intrăm în panică şi să facem tot felul de lucruri necugetate, din falsă teamă, zicând în sinea noastră că vine sfârşitul Lumii.
Dar eu încă nu am arătat tot adevărul satanic, psihologic, de intimidare la scară mondială, planul celor Mari ai Lumii, MASONII, care, iată, se joacă cu noi ca cu nişte marionete, cu viclenie, de mare ingeniozitate pe toate planurile, moral, psihologic, militar, economic, electronic, comercial, politic, ideologic, urmărind să creeze o falsă teamă, o confuzie, o derutare, o depărtare de grija, de viaţa moral-ortodoxă, de abatere de la viaţa cu HRISTOS după Evanghelie, pentru mântuire, cu un cuvânt, o zăpăceală generală mondială, ca să ne aducă la ascultare orbescă, fără nici o împotrivire, ca pe o turmă, acţiune care se va finaliza cu evidenţa şi controlul global electronic, mondial, condus de la Centrul din Bruxelles.
Eu zic că trebuie să fii grozav de naiv sau credul sau nerealist, ca să nu vezi de unde bate Vântul.
Iar acum, fiindcă v-am descoperit ADEVĂRUL, nimeni nu va mai avea scuză la judecată, că nu a ştiut ADEVĂRUL.
Capitol reprodus din cartea părintelui Nil Efrim “JURNAL DE BORD ACTUAL DE CĂLĂTORIE A ACESTEI VIEŢI VĂZUTĂ LA LUMINA ORTODOXIEI” Editura Kron-Art, Braşov 2009, pag. 206-208.
Citiţi, vă rog şi:
Părintele Nil Efrim, un părinte înduhovnicit al vremurilor din urmă
Părintele Nil Efrim: DESPRE CUM SĂ NE PREGĂTIM ÎN VEDEREA VREMII PRIGOANEI LUI ANTIHRIST
Parastasul de un an al părintelui Nil Efrim, fostul duhovnic al Mânăstirii Mărcuş
Daniel Vla - Ortodoxie, Țară, Românism 