Menţionarea dacilor în analele france, în secolele VIII – IX, exact atunci când istoria oficială ne spune că aceştia s-ar fi transformat în români prin romanizare

Teoria oficială e cam aşa:

Principalele etape ale formării poporului român au fost:

  • perioada stăpânirii romane (secolele al II-lea-al III-lea, în provincia Dacia respectiv, secolele I-al VII-lea, în zona dintre Dunăre şi Marea Neagră) când asupra dacilor s-a exercitat acţiunea romanizatoare a coloniştilor, veteranilor, a administraţiei romane, formându-se populaţia daco-romană;
  • continuitatea daco-romanilor la nordul Dunării după retragerea aureliană (anul 271), în perioada migraţiilor, când fenomenul romanizării i-a cuprins şi pe dacii liberi; până la sfârşitul secolului al VIII-lea, populaţia daco-romană s-a transformat în populaţie românească. Sursa: istoriiregasite.wordpress.com 

Iată şi ce spun cronicile france: 

Dacii în analele france (800 – 900)

Harta vechii Iazigia, cîmpia panonică, sec. I d.Cr., sursă: Dragnea Mihai

Harta vechii Iazigia, cîmpia panonică, sec. I d.Cr.

Autor: Dragnea Mihai

Analele Regatului Francilor (latină Annales regni Francorum, Annales Laurissenses maiores; germană Reichsannalen) reprezintă o serie de scrieri cu caracter istoric, ce ne informează despre regatul francilor și conducătorii acestuia. Perioada istorică cuprinsă în aceste anale medievale este 741-829. Personajul central din aceste scrieri este Carol cel Mare, împăratul francilor. Informațiile din aceste anale sunt prezente și în Analele Sfântului Bertin (latină Annales Bertiniani), scrise în perioada 830-832, în Francia apuseană. În cea răsăriteană, informațiile din Analele Regatului Francilor spuraviețuiesc în manuscrisele numite Annales Fuldenses, de la mănăstirea Benedictină Fulda. Aceste manuscrise au fost scrise aproximativ în aceiași perioadă, ca un răspuns la Annales Bertiniani. În Annales Fuldenses găsim și informații din Annales laureshamenses, scrise la mănăstirea Laurissa. Aceste manuscrise cuprind o perioadă istorică de 100 de ani (703-803) și au fost copiate în 835.

În Annales regni Francorum, cronicarul lui Carol cel Mare, Einhard[1] îi menționează pe daci în regiunea bazinului mijlociu și superior al Tisei, către Morava și izvoarele Oderului, în fosta Iazigie din perioada antică. După o campanie militară victorioasă a lui Carol cel Mare, aflăm că acesta „…s-a întors în Francia în triumf, trecând pe la Daci, Iazigi, Moravi…”.[2] Este evident că locuitorii regiunii dintre Pannonia Inferioară și Dacia Traiană, numiți de către franci „daci”, sunt urmașii dacilor liberi din antichitate.[3]

Și geograful anonim din Ravenna atribuie Daciei teritoriul dintre Tisa și Dunăre.[4] La vremea acestuia, teritoriul respectiv Avarica Barbaria făcea parte din Khaganatul Avar; geograful informându-ne că „în Dacia (teritoriul dintre Tisa și Dunăre) locuiesc avarii”.[5]

Ca și împăratul roman Traian, Carol cel Mare a considerat că nu este în interesul imperiului său să stapânească și Iazigia, urmând ca după cucerirea și desființarea statului avar să-și limiteze granițele Imperiului Carolingian la Dunărea panonică.

Termenul de Dacia mai apare în cronicile francilor, făcându-se referire la triburile slave ale obotriților, care, după spusele lui Einhard, locuiesc în Dacia, fiind numiți și raedenecenti.[6] Despre acești slavi aflăm că sunt vecini al bulgarilor, având Dunărea ca linie de marcaj între Dacia si Țaratul Bulgar. Astfel, putem trage concluzia că în secolul al IX-lea, bulgarii nu stăpâneau și teritoriul de la nord de Dunăre, așa cum afirmă istoricii lor.

„DCCCXXIIII. […] Quo cum venisset et ibi natalem Domini celebrasset, allatum est ei, quod legati regis Bulgarorum essent in Baioaria; quibus obviam mittens ipsos quidem usque ad tempus congruum ibidem fecit operiri. Caeterum legatos Abodritorum, qui vulgo Praedenecenti vocantur et contermini Bulgaris Daciam Danubio adiacentem incolunt, qui et ipsi adventare nuntiabantur, ilico venire permisit. Qui cum de Bulgarorum iniqua infestatione quererentur et contra eos auxilium sibi ferri deposcerent, domum ire atque iterum ad tempus Bulgarorum legatis constitutum redire iussi sunt.” [7]

Note:

Curtean și cronicar franc al Imperiului Carolingian (775-840). A scris în timpul împăraților Carol cel Mare și Ludovic cel Pios.
”Carolus… per Dacos, Iaziges, Marehenses in Franciam ovans rediit.” Această știre este redată în Res Gestae Avarum din anul 790.
Al. Bărcăcilă, ”Dacia dela Dunăre” a analelor france din secolul al IX-lea. Evenimente și probleme, extras din ”Arhivele Olteniei”, anul XXIII-XXV, nr. 131-148, ianuarie 1944-decembrie 1946, Tipografia Colegiului Național ”Carol I”, Craiova, p.22.
Ioseph Schnetz, Itineraria Romana, volumen alterum, Ravannati anonymi Cosmographia, Lipsiae, 1940, p.V.
Al. Bărcăcilă, op.cit., p.24.
Bernhard Walter Scholz, Nithard, Carolingian Chronicles: Royal Frankish Annals and Nithard’s Histories, University of Michigan Press, 1970, p.116.
http://www.thelatinlibrary.com/annalesregnifrancorum.html

Bibliografie

Bărcăcilă Al., ”Dacia dela Dunăre” a analelor france din secolul al IX-lea. Evenimente și probleme, extras din ”Arhivele Olteniei”, anul XXIII-XXV, nr. 131-148, ianuarie 1944-decembrie 1946, Tipografia Colegiului Național ”Carol I”, Craiova.
Schnetz Ioseph, Itineraria Romana, volumen alterum, Ravannati anonymi Cosmographia, Lipsiae, 1940.
Rosamond McKitterick, History and Memory in the Carolingian World, Cambridge University Press, Cambridge, 2004.
ScholzBernhard Walter, Nithard, Carolingian Chronicles: Royal Frankish Annals and Nithard’s Histories, University of Michigan Press, 1970.
http://www.thelatinlibrary.com

Sursa: istoria.md

Anunțuri

9 gânduri despre „Menţionarea dacilor în analele france, în secolele VIII – IX, exact atunci când istoria oficială ne spune că aceştia s-ar fi transformat în români prin romanizare

  1. Pingback: De ce francii vorbeau despre DACI in anul 800 iar istoria oficiala ne invata altceva? | Saccsiv - Weblog

  2. Dacomanii neopăgâni (și nu numai neopăgâni) vor sări în sus și vor spune că românii sunt daci neromanizați și că romanii erau traci etc. Denumirea de daci nu înseamnă mare lucru, poate fi un atavism istoric, la fel cum unele cronici bizantine numesc perși pe turcii selguicizi. Dacii liberi se pare că au fost împinși la sud, asemănările lingvistice arată aproape sigur că albanezii sunt dacii liberi împinși la sud, iar limba română este o formă romanizată lexical a unei forme mai vechi a limbii albaneze. Denumirea de dac, Dacia este romană, nu avem nici o dovadă concretă că dacii se autonumeau așa, romanii numeau sirieni pe o populație ce se autonumea Aram. Nici albanezii nu se autonumesc albanezi, ci șiptari și țara o numesc Șipăria. Poate dacii se numeau pe ei șiptari și țara care noi o numim azi România ei o numeau Șipăria. Iar stăpânirea bulgară asupra nordului Dunării în secolul IX, până în Bucovina și Maramureș trebuie să fi fost, din moment ce există un clar schimb lexical, iar împrumuturile în lexicul bisericesc și folosirea liturgică a limbii slavone (în fapt mediobulgara, dialectul macedonean) o arată. Cnezatele și voevodatele nu erau state independente, ci provincii ale primului țarat bulgar, iar apoi ale Bizanțului, după Vasile al II-lea. Este un trecut uitat al Orthodoxiei pe aceste meleaguri care s-a vrut îngropat de seculariștii occidentalizanți, pașoptiști și post-pașoptiști, ca parte a distrugerii nu doar a Orthodoxiei, ci și a adevăratei identități românești.

    Apreciază

    • Prahovean
      Ai facut aici un amestec de teorii foarte ciudate.
      Adica toti dacii liberi din jumatatea de nord a spatiului geto-dacic au fost mutati la sud de Dunare. Incredibil!
      Albanezii sunt daci liberi si romanii sunt albanezi. Extraordinar!
      Evreul Rosler te-ar imbratisa cu drag.
      Si bulgarii au stapanit pana in Maramures…
      Ma plec in fata teoriei tale geniale! 🙂

      Apreciază

      • Legătura dintre limba română și limba albaneză este una clară. Am două linkuri aici, ce merită studiate http://www.geocities.ws/cogaionon/article9.htm https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/07/22/despre-legaturile-subterane-ale-romanei-cu-albaneza/ Da, știu că Dan Alexe este antiorthodox, dar eu cred că trebuie să aplicăm principiul Sfântului Vasile cel Mare, referitor la cultura păgână: Precum albina, luăm din flori ce ne trebuie, nu tot sau orice. Dan Alexe dă niște informații care pot fi procesate și detașate de un excipient antiorthodox. De fapt, dacă vrei, mai ai de pe blogul lui și alte articole interesante legate de legătura dintre albaneză și română https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/26/se-facu-verde-la-fata-din-nou-despre-raporturile-subterane-dintre-romana-si-albaneza/ https://cabalinkabul.wordpress.com/2014/07/29/zana-zau-zanatic-din-nou-despre-romana-si-albaneza/ Roesler spune altceva că Transilvania era Terra Deserta și că ungurii au fost înaintea românilor. Teza lui este falsă, pentru că un teritoriu aflat în calea migrațiilor nu avea cum să fie Terra Deserta. Daco-romanii au existat, sunt atestați arheologic, și probabil o parte din ei au și rămas după retragerea aureliană, dar numărul lor nu avea cum să fi fost suficient de mare pentru a forma masa mare a strămoșilor românilor de azi, pentru timpul de romanizare a fost scurt, dacii erau ostili romanilor, sunt atestați arheologic după retragerea aureliană și romanizarea prin influență a dacilor liberi îmi sună a poveste de adormit copii, în condițiile în care acei daci nu erau supuși presiunii romane nici militar și foarte probabil nici cultural. Nici teza despre romanizarea prin încreștinare nu îmi pare corectă, căci acest lucru ar fi fost posibil și prin alte locuri (adică romanizarea unor populații care nu erau sub controlul militar și politic al Romei) lucru care nu știu să fie atestat. Apoi, la început, limba greacă era limba liturgică, nu latina. Dacă privim la istoria Imperiului Roman, apoi a Imperiului Bizantin, ne dăm seamă că, cel mai mai probabil, românii originează din alți traci romanizați, anume moesii, care trăiau în Moesia, ce corespunde relativ cu Serbia centrală și cu Bulgaria de nord-vest. Apoi, cumva, trebuie să fi existat o forță care să fi forțat brusc sau relativ brusc migrarea moesilor romanizați la nord și a dacilor la sud. Singura care se potrivește profilului pare a fi statul avaro-slav, fondat în Dacia. Căderea limesului danubian la Sirmium (Sremska Mitrovica) apoi la Durostorum (Silistra) a marcat pierderea relativ rapidă a cel puțin 85% din Balcani, inclusiv grosul Greciei Europene, din care au păstrat un pic din Epir, Attica și jumătate din Peolopones, restul fiind colonizat masiv de către slavi. Populația grecească a fost probabil dizlocată spre Asia Mică, de unde e fost, parțial, recolonizată după ce Bizantul a recuperat teritoriile, secole mai târziu.
        Bulgarii erau o populație turcică, ce rezidase pe râul Volga. Numele lor era inițial de Volgari, transformat în Bulgari. Au fondat un hanat în Basarabia, ce a cucerit cel puțin Moldova și Muntenia, împreună cu grosul Bulgariei actuale. Încreștinarea hanatului a dus transformarea lui într-un țarat slav, Primul Țarat Bulgar, dovadă că slavii ajunseseră o masă dominantă. Limba română prezintă cuvinte de origine bulgară pe tot cuprinsul țării, inclusiv în Bucovina și Maramureș, fiind de fapt limba slavă cu care româna are cele mai multe cuvinte în comun. Teoria stăpânirii bulgare la nord de Dunăre este destul de acceptată în afara țării, numai la noi este trecută sub tăcere sau, dacă e formulată, respinsă vehement. Menumorut este numit în Gesta Hungarorum bulgar. Voevod nu înseamnă principe sau domn la slavi, ci funcționar public de rang înalt. Ceea ce arată că primii voevozi din spațiul românesc nu erau domni, ci au ajuns mai târziu după distrugerea primului țarat bulgar.

        Apreciază

  3. Prahovean,
    Stupida si de adormit copiii e teoria ta conform careia romanii au venit de la sud de Dunare. Acelasi lucru il spune si Rosler.
    Ca exita legaturi intre albanezi si romani, e destul de clar, caci provin din iliri, inruditi cu tracii sau o ramura tracica.
    In limba romana exista cuvinte slave, nu neaparat bulgare.

    Apreciază

    • Citește ce este pe primele două linkuri, apoi mai discutăm. Nu pot lua de acolo să reproduc fiecare argument în parte, este mult. Și ce treabă avea Miloșevici cu această teorie? Este destul de recentă, ai vreo referință că regimul Miloșevici ar fi spus despre albanezi că sunt daci?
      Oricum, a nu se confunda albanezii cu albanii caucazieni, care vorbeau o limbă înrudită cu georgiana, non-indo-europeană. Albanezii, românii, grecii, slavii, precum și romanii antici vorbesc limbi indo-europene. Limbile georgienilor, luzienilor și albanilor nu sunt indo0europene, ci karteveliane se numesc, adică sud-caucaziene. Cele nord-caucaziene, din care fac parte abhaza, cecena și majoritatea limbilor din Daghestan nu sunt nici ele indo-europene, dar nici karteveliene. Zic asta pentru că am mai auzit că albanezii ar fi urmașii albanilor caucazieni, aduși, chipurile, de turci. Pe lângă ignoranța lingvistică, contrazice cronicile bizantine, care îi plasează pe albanezi în zonă de dinainte de turci. Citește articolele și vei vedea de ce spun ce spun. Sunt o serie de fapte prezentate acolo.
      Este destul de posibil ca și ilirii să fie supraviețuit până azi, dar în altă parte. O ramură iliră din Macedonia slavă de azi ar fi ajuns în Asia Mică, o ramură numită vrigi sau brigi. Brigii au devenit frigieni acolo, iar din Frigia ar fi ajuns în Caucaz, formând poporul Armean. Ilirii și protogrecii se pare că au fost strâns înrudiți, când a început indo-europenizarea Greciei. Limba sau limbile armene au drept cea mai apropriată rudă limba greacă, fără să fie vorba de o elenizare cauzată de epoca elenistică, o perioadă târzie. Astfel, armenii ar fi iliri, iar albanezii traci. De asemenea, rămâne destul de posibil să nu fi existat o limbă dacă per se, ci o limbă tracă generală pentru toți tracii.

      Apreciază

  4. Pingback: Mărturie arheologică daco-getică la 1554, la Deva. Nobilul ardelean DOMINIC DOBO se numește STĂPÂN PESTE DACII ȘI GEȚII DIN MUNȚI, pe piatra de mormânt a soției sale – Daniel Vla – Ortodoxie, Țară, Românism

  5. Pingback: Ce ne invata istoria oficiala si de ce analele france vorbeau despre DACI in anul 800 e.n « CER SI PAMANT ROMANESC

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s