Călătoria în jurul lumii a getului AETHICUS DONARES (461-465 D. Hr), cel care și-a scris experiențele în lucrarea „COSMOGRAFIA„ în LIMBA GETO-DACĂ ȘI CU ALFABET AUTOHTON

Aethiscus Histricus

«După ocolul mării şi după ce am văzut (cercetat) întreaga lume, am lăsat la o parte pe cele care au fost mai întâi, pe care alţii nu le-au cunoscut, şi, prin mine însumi, cu o uriaşă şi preaistovitoare cercetare, purtat-am de grijă şi celor trecute cu vederea, şi orânduit-am şi pe cele descoperite» (AethK-93, 233). 

Aethicus (se citește Eticus) Donares sau Ister sau Histricus a fost un get din Sciția Minor, Dobrogea de azi, din cetatea Histria. Se pare că era de origine nobilă (nobile prosapia parentum). 

El a organizat o expediție care a făcut înconjurul lumii, iar experiențele călătoriei le-a consemnat într-o carte (10 volume) numită Cosmografia (originalul dispărut). Cartea a fost scrisă inițial în limba lui natală, într-un alfabet străvechi geto-dac, care, se pare că era cunoscut de inițiații în cultul lui Zalmoxe. Probabil acest lucru i-au determinat pe majoritatea celor care au scris despre el să-l numească pelasgo-dac sau pelasgo-valah. Si-a tradus singur Cosmografia în limbile latină și greacă, „iar în prezent se mai păstrează doar un manuscris din secolul al VIII-ea, la Biblioteca Publică a Universităţii din Leipzig, Germania, scris în limba latină, doar o parte din conţinut a fost haşurat şi şters în urma cenzurării de către Ieronimul de Fresing Bavaria„ (călugăr benedictin n. a.). Manuscrisul în limba latină conține intercalate în text și caractere ale alfabetului original.

Mai mulți autori români au scris despre el, printre care și fostul mitropolit al Olteniei Nestor Vornicescu, dar acesta, deși știa că lucrarea Cosmografia a fost scrisă inițial într-un alfabet străvechi (în limba getă/română veche), nu ezită să interpreteze lucrurile în sensul teoriei romanizării. 

Atenție însă, că unele articole care vorbesc despre acest personaj al istoriei noastre pot promova sau chiar promovează păgânismul zalmoxian. 

Se pare că Aethicus Donares a părăsit cultul lui Zamolxe și a devenit creștin.

 

O expediţie navală daco-histriană a făcut ocolul pământului în perioada anilor 461-465 d.H.

 

Comandor în retragere ing. Mihail BARBU

1. Drumul expediţiei

Expediţia străbunilor noştri, condusă de exploratorul AETHICUS DONARES (ISTER) – în viitor A.D., a plecat din dava-port HISTRIA în primăvara anului 461 în jurul zilei de 21 martie, când ziua lumină este egală cu noaptea, navigând pe drumul principal pe care l-am trasat pe o hartă actuală, menţionând cu cifre zonele cele mai cunoscute – parcurse în timpul marşului.

În prima etapă, expediţia s-a îndreptat spre vest, parcurgând drumul situat între Dacia şi Groenlanda, astfel: 1 – Marea Neagră (Getică); 2 – Marea Marmara (Thracică); 3 – Marea Egee; 4 – Marea Mediterană; 4 – Marea Mediterană; 5 – Strâmtoarea Gibraltar; 6 – Apele Oceanului Atlantic care scaldă coastele Peninsulei Iberică; 7 – Marea Nordului, ale cărei ape scaldă coastele de est ale Mării Britanii şi insulele din nordul Scoţiei; 8 – Insula Islanda, scăldată de apele Oceanului Atlantic în partea de sud şi de cele ale Oceanului Îngheţat de Nord, în partea nordică; 9 – Insula Groenlanda, numită de A.D. – Zhrisolida, scăldată în partea de vest de apele Strâmtorii Davis şi de cele ale Golfului Baffin. Subliniez că odată cu descoperirea Groenlandei de către Aethicus Donaris, în anul 462, acesta a descoperit şi America, fapt care sa produs cu 1030 de ani înaintea nredescoperitorului Cristofor Columb.

În a doua etapă, corăbiile conduse de A.D. s-au deplasat pe un traseu situat între Groenlanda şi Peninsula Kamciatka, situată în estul Asiei, astfel: 10 – Strâmtorile Lancaster, Barrow, Melville şi Mac Clure din nordul Canadei (din zona Polului Nord Magnetic) care separă între ele insulele devon, Bathurst şi Melville de insulele Baffin, Pr de Wales, Victoria şi Banckes; 11 – Marea Beaufort şi Oceanul Îngheţat de Nord; 12 – Marea Ciukotsk, numită Marea Chukchi de A.D. şi Strâmtoarea Bering care face legă- Nr. 100 (anul X), aprilie 2014 DACIA magazin 10 tura cu Marea Bering din vecinătatea Oceanului Pacific; 13 – Peninsula Kamciatka, numită Chormacinata de A. D., la fel cum l-a numit şi pe un sat de pescari amplasat pe litoralul acesteia.

În a treia etapă, expediţia condusă de A.D. a parcurs drumul dintre Kamciatka şi Insulele Manne, navigând prin următoarele zone; 14 – Marea Japoniei care la est se învecinează cu insulele care alcătuiesc Arhipelagul Nipon (Japonez), alcătuit din patru insule mari (Hokkaido, Honshu, Ihikoku şi Kyushu şi încă alte câteva mii de insuliţe. În una din cele patru insule mari expediţia condusă de A.D. a făcut o escală şi a fost primită de împăratul YÜRYAKU în vara anului 463 d. H.; 15 – Marea Chinei de Est; 16 – Marea Chinei de Sud; 17 – Lanţul Insulelor Mariane (Agrihan, Guam, Pagan, Saipan etc), descoperite la cumpăna anilor 463-464 şi amplasate în vecinătatea Groapei Marianelor, unde adâncimea apei măsoară 11033 m (cea mai mare de pe Terra). Insulele Mariane sunt situate la circa 2500 km de est de Insulele Filipine (între 144º şi 148º longitudine estică) şi la circa 2200 km nord de Noua Guinee (între 13º şi 19º latitudine nordică).

În a patra etapă, corăbiile expediţiei au parcurs un drum cu întorsături de la Insulele Mariane până la Peninsula Malacca, partea deţinută de Malaysia, după cum urmează: 18 – Insulele Filipine, cu escală la sud de Manilia, în Insulele Mindoro (în Toponimul Calaopa zis şi Calapan); 19 – Partea estică a Malaysiei (Malaeziei), reprezentată de partea estică a Insulei Kalimantan (Borneo) împreună cu imensul spaţiu indonezian, reprezentat din cea mai mare parte a Insulei Borneo şi din Insulele Sulawesi (Celebes); 20 – Insula Noua Guinee (coastele din nord scăldate de apele Oceanului Pacific); 21 – Insulele Solomon şi Marea Coralilor; 22 – Strâmtoarea Torres, situată între extremitatea sudică a Insulei Noua Guinee şi partea nordică a Continentului Australia, reprezentată de Capul York; 23 – Marea Javei (Djowa) care separă Insula Japa (Djywa) de insula Borneo; 24 – Ocolul în jurul Insulei Sirtinice de Nord (Sumatra, zisă şi Samatra, dar şi Swarnadwipa – „Insula de aur”); 25 – Marea Andaman din vecinătatea Peninsulei Malacca.

În a cincicea etapă, corăbiile cu cei 101 Cavaleri Zalmoxieni au parcurs ultimul drum situat între Peninsula Malacca şi dava-port Histria prin urmă- toarele zone: 26 – Golful Bengal care scaldă coastele Birmaniei, Bangladeshului şi Indiei de Est; 27 – Apele Oceanului Indian care separă India de Insula Sri Lanka; 28 – Apele Mării Arabiei care scălda coastele Nr. 100 (anul X), aprilie 2014 DACIA magazin 11 vestice ale Indiei şi Pakistanului, precum şi apele Golfului Oman care scaldă coastele Iranului (Persiei) unde au făcut o escală în anul 465 iar cu această ocazie suita marelui explorator a fost primită de Regele Persan PEROZES I; 29 – Apele Mării Arabiei dinvecinătatea Arabiei Saudite, inclusiv Golful Aden; 30 – Marea Roşie, Golful Suez şi Istmul Suez, transbordat pe uscat; 31 – Apele Mării Mediterane situate între Anatolia şi Insula Cipru; 3 – Marea Egee; 2 – Marea Marmara şi 1 – Marea Neagră.

Succint, acesta este drumul parcurs de expediţia navală condusă de marele explorator pelasgodac, Aethicus Donares (Ister) în perioada anilor 461-465 când s-a realizat primul ocol al Pământului, cunoscut până în prezent, cu 1057 de ani înaintea lui Magellan.

La expediţie au participat 101 Cavaleri Zalmoxieni care au asigurat propulsia corăbiilor cu forţa muşchilor lor în timpul navigaţiei prin zeci de mări, golfuri şi strâmtori, precum şi prin patru oceane (Atlantic, Îngheţat de Nord, Pacific şi Indian). Ocolul Pământului este descris amănunţit de conducătorul expediţiei în opera sa excepţională numită „COSMOGRAFIA”, scrisă în anul 466 şi alcătuită din 10 volume.

2. Escalele de pe traseu

În timpul efectuării ocolului Pământului expediţia navală condusă de Aethicus Dolores (Ister) a făcut mai multe escale necesare pentru refacerea forţelor echipajelor, aprovizionării, întreţinerii corăbiilor, obţinerii de informaţii utile de la autohtoni şi efectuării de cercetări ştiinţifice. Iată, mai jos,pe care le consider cele mai interesante. Escala din toamna anului 461 care a avut loc în Insulele ORCADE (numite în prezent ORKNEY, situate în nordul Scoţiei. Tabăra s-a instalat în Orcada cea mai mare din arhipelag iar cercetările s-au focalizat în scopul obţinerii de informaţii de la autohtoni cu privire la traversarea Atlanticului şi referitoare la bogăţiile subsolului. Menţionez că în urma informaţiilor primite, membrii expediţiei au devenit primii descoperitori de minereuri de cupru şi zinc din aceste insule.

Tot în cursul anului 461, expediţia a descoperit mai spre nord-vest nişte insule necunoscute, cu ţărmuri râpoase şi greu accesibile, pe care A.D. lea numit RIFARICE (râpoase), iar în prezent poartă numele de FAROE (Râpele Oilor). În timpul escalei din aceste insule au fost întâlniţi nişte oameni foarte harnici şi cu trăsături asemănătoare neamului PelasgoDac, iar în subsolul stâncilor au fost descoperite metale nobile şi pietre nestemate. În plus, în aceste insule expediţia a staţionat în prima iarnă.

În primăvara anului 462 Aethicus Donares şi cei 101 Cavaleri Zalmoxieni au plecat cu toate corăbiile tot spre vest, în largul Oceanului Atlantic, unde au decoperit Insula Islanda, pe care A.D. a cercetat-o şi a numit-o RIAKEON deoarece nu purta niciun nume la data respectivă, cu toate că era locuită de nişte oameni blânzi care se ocupau cu pescuitul, hrănindu-se cu peşti şi raci. Menţionez că autohtonii numeau insula pe care locuiau „insula noastră”.

În ajunul solstiţiului verii anului 462, A.D. şi cei 101 Cavaleri Zalmoxieni au descoperit insula ZHRISOLIDA (Groenlanda) care s-a dovedit a fi primul pământ al Americii de Nord. Staţionarea pe această insulă imensă a durat foarte puţin deoarece au aflat de la autohtoni (numiţi Inuiţi) că pe acele meleaguri vara durează un timp scurt, fapt ce i-a determinat să se grăbească să traverseze Oceanul Îngheţat de Nord în condiţii cât mai prielnice şi pe mine să subliniez că Aethicus Donares (Ister) a descoperit America cu 1030 de ani înaintea redescoperitorului Cristofor Columb.

În primăvara anului 463, expediţia a ajuns în Oceanul Pacific şi a făcut o escală mai lungă într-un sat de pescari isteţi, situat pe un bot de deal stâncos aflat pe litoralul peninsulei Kamciatka, botezată de A.D. cu numele Chomacinata, la fel ca şi pe sat. Pescarii, în afară de isteţime, au dat dovadă şi de multă bunăvoinţă deoarece le-au oferit navigatorilor atât informaţiile necesare continuării drumului planetar, cât şi proviziile necesare traiului.

În vara anului 463 expediţia a făcut o escală deosebită în Arhipelagul Nipon, unde suita celor 101 de Cavaleri Zalmoxieni a fost primită de împăratul YÜRYAKU (456-479) i s-a făcut o primire călduroasă şi i s-a oferit un spectacol de înaltă ţinută la Palatul Imperial. În cursul anului 464 expediţia a ancorat la sud de Manila (capitala Filipinelor), lângă ţărmul insulei Mindora, în toponimul CALAOPA (Calapan) de unde echipa de cercetători a făcut numeroase incursiuni de documentare şi cercetare a mărilor din vecinătate iar apoi expediţia s-a deplasat într-un spaţiu imens, care cuprinde insulele Borneo, Celebes, Noua Guinee, Solomon, Marea Coralilor, Java şi Sumatra, pentru a face cercetări printre insulele Pacificului Ecuatorial deoarece în această zonă se află o faună şi o floră deosebită şi au loc fenomene naturale nemaiîntâlnite;

La începutul anului 465 expediţia a făcut o escală în Persia (Iran) unde marele explorator şi suita sa au fost primiţi cu multă bucurie şi cu toată cinstea Nr. 100 (anul X), aprilie 2014 DACIA magazin 12 de către Regele Persan PEROZES I (457-484), la Curtea Regală, ca semn de preţuire a realizării ocolului Pământului. Iar după această escală expediţia s-a îndreptat, în marş triumfător, spre Histria, realizând ocolul Pământului cu 1057 de ani înaintea lui Magellan. După efectuarea expediţiei, marele explorator, filozof, medic, general şi om de ştiinţă şi cultură Aethicus Donares (Ister) a întocmit o lucrare deosebită în anul 466 în limba pelasgo-dacă / valahă, pe care a numit-o COSMOGRAFIE, alcătuită din mai multe volume (după un autor – 10 volume) pe baza informaţiilor menţionate atât în notiţele făcute în timpul călătoriei în jurul Pământului cât şi al infromaţiilor din jurnalul său de bord numit de către autor „Catalogul lămuritor al ocolului lumii”. Iar în privinţa acestei enciclopedii fac patru menţiuni deosebite:

– lucrarea a fost scrisă în limba strămoşilor noştri în alfabetul dacic, care se număra printre cele cinci alfabete sacre ale acelui timp, din care mai făceau parte cel ebraic, grec, latin şi vechi-germanic, conform menţiunii vestitului benedictin de la Fulda, Harabanus Maurus. Precizez că alfabetul dacic era alcătuit din 23 de litere din care făceau parte şi cele şapte litere care reprezintă sistemul vocalic al limbii pelasgo-dace / valahe (A, E, I, O, Â/Î ŞI Ă), pe care le-am scris în paranteză şi subliniat în tabelul se mai sus.

Imagini pentru alfabetul lui aethicus donares

– după ce Aethicus Donares (Ister) a scris Cosmografia în limba maternă a tradus-o şi în limbile greacă şi latină iar în prezent se mai păstrează doar un manuscris din secolul al VIII-ea, la Biblioteca Publică a Universităţii din Leipzig, Germania, scris în limba latină, doar o parte din conţinut a fost haşurat şi şters în urma cenzurării de către Ieronimul de Fresing Bavaria;

– în Cosmografie, Aethicus Donares (Ister) menţionează 311 de denumiri acordate de dândul pentru diferite toponime (localităţi), hichonime (ape), oronime (forme de relief) etc, cu ocazia efectuării ocolului Pământului şi executării altor expediţii mai limitate în perioada de pregătire a măreţului eveniment descris la pct. 1 O parte mică din aceste denumiri au fost menţionate şi în acest articol;

– alfabetul dacic era folosit „sub jurământ” numai în şcolile Zalmoxismului şi numai de Cavalerii Zalmoxismului în scrieri cu profund caracter secret iar ceilalţi cetăţeni aveau dreptul doar la semnarea ideografică. * Informaţii mai ample despre subiectul prezentat pot fi obţinute prin lecturarea lucrărilor publicate pe internet, prin accesarea cuvintelor „AETHICUS DONARES”. Cea mai completă dintre acestea este a prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu. Consider că în urma documentării fiecare dintre dumneavoastră va susţine şi va participa în funcţie de posibilităţi la popularizarea, elogierea şi sărbă- torirea eminentului savant Aethicus Donares (Ister), avându-se în vedere că la anul (2015 n. .) se împlinesc 1550 de ani de când acesta a realizat primul ocol al Pămâtnului d. H.

Bibliografie

1. http://www.agero-stuttgard.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/ Aethicus Donares de Ion Pachia Tatomirescu.htm

2. I. Dumitru – Snagov – Monumente Romaniae Vaticana, Ediţia a II-a, Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, 1996

3. Toader Filip – Dacia ascunsă, Editura Obiectiv, Craiova, 2011 4. Lector universitar Mircea Peahă, coordonator ştiinţific – Atlas geografic general – Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974

Sursa: 

http://www.dacia.org/daciarevival/images/stories/dacia-magazine/DaciaMagazin-100.pdf

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s